singurătatea
e un ghem roșu de amintiri,
un triptic cu oglinzi
în care niciodată nu te vezi în același timp,
o podea
cu cioburi de zâmbete
pe care calci să auzi muzica
fosilelor din tine.
e un nisip mișcător
care stă pe loc,
un apartament drăguț
cu pereți înghețați,
cărți
și obiecte lipsă.
e mirosul omului pe care îl iubești
de la distanță.
e un semn de întrebare
acolo unde nu e loc de întrebări,
dar e totuși loc de un semn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu